marți, 1 februarie 2011

IV - Impacarea

          Au trecut 2 luni de cand ne`am "despartit"si tot nu mi`a  trecut. Tot cu acea figura trista am ramas,dar totusi,sper sa trec peste.Ai mei zic ca sunt afectata din cauza sangelui de la animale,dar eu stiu ca nu`i din cauza asta.


        Am iesit in padure si am dat de un baiat.era ranit,dar nu puteam sa ii vad fata  - de ce ? nici eu nu stiu. -,am baut sange de la el pe urma l`am alimentat cu sangele meu,astfel a devenit cum sunt eu. Numai asa il puteam salva,nu mai era nicio alta cale,era prea slabit,avea prea multe rani..Eram speriata,disperata ! Si doar asta mi`a venit in gand sa fac.
        










Dar,in momentul in care s`a trezit - a doua zi -,i`am vazut chipul..Era Karl ! La naiba ! Un varcolac poate fii transformat in vampir?Am reusit eu sa fac asta?Dar e imposibil !  Si totusi..e in fata mea...transformat in vampir...Oh,Doamne !E  cum nu se putea mai rau !








        - A..A..Angela ?!
        - La naiba ! Da,eu sunt,nu mai ingreuna situatia..
        - Ce..ce dracu`s`a intamplat ?
        - Te`am transformat in vampir..Doar ca sa te salvez..
        - Credeam ca ma urasti,dar cum e posibil ?? CUM ?
        - Ei bine,ti`am zis ca nu sunt un vampir oarecare,si am impresia ca parintii imi ascund ceva..
        - Oh ! Iubito,iarta`ma ! Daca acceptam sa locuiesti cu mine atunci...Mi`au zis ca o sa te ucida..Vezi tu..Si varcolacii stiau de existenta relatiei noastre.
        - Doamne ! Si de ce mama ma`sii nu mi`ai zis ?!
        - Nu puteam...Ei auzeau totul..
        - Daca e asa cum spui tu,cum de ti`au mai permis sa ne vedem?
        - Nu`mi pot interzice ceva,adica nu puteau,eram liber...

        - Nu`ti dai seama cat de liber te simti sa fii vampir ! Adica..e aproape acelasi lucru..
       


                  Iar atunci m`a cuprins cu bratele lui,m`a sarutat apasat,cu o mare pasiune,i`am raspuns la sarut si totul a venit de la sine...In pasiunea noastra arzatoare ne`am "scapat" de haine si ne`am unit intr`un singur suflet. Mainile lui imi venerau trupul,alunecau pe intregul meu corp..Dar,cuprinsa de jena,m`am imbracat imediat si am fugit cat de repede ma tineau picioarele,iar Karl fiind inca "nou`nascut"nu putea sa ma ajunga din urma...




           Intr`un final,m`am oprit la lac,iar el era acolo,stia ca acolo ma voi opri...


         - Iubita mea ! Daca nu vroiai asta,trebuia sa`mi spui,nu vreau sa te simti vinovata din cauza mea !! Ahh,sunt un prost,te rog,iarta`ma !
         - Nu..Nu...Eu vroiam,dar...La naiba,Karl ! Lasa`ma un timp singura,nu vreau...sa`mi mai amintesc...
         - Dar iubito ..
         - Nu,Karl,te rog...




                                                                     [...]

3 comentarii: